- Prima Pagina >>
- Evenimente >>
- Evenimente organizate de ANCOM >> NN 2012
Neutralitatea reţelelor şi sustenabilitatea internetului
5 iunie 2012, Athénée Palace Hilton Hotel din Bucureşti
Reprezentanţi ai companiilor de comunicaţii, ai autorităţilor de reglementare, ai consumatorilor şi organizaţiilor care protejează drepturile civile au analizat marţi, 5 iunie 2012, în cadrul dezbaterii publice cu tema Neutralitatea reţelelor şi sustenabilitatea internetului, organizată de ANCOM şi ApTI, provocările şi problemele ridicate de dorinţa comună de a menţine neutralitatea internetului, în condiţiile creşterii fără precedent a traficului din reţele.
Principiul neutralităţii internetului, conform căruia reţelele de acces la internet ar trebui să trateze în mod egal tot conţinutul, toate site-urile, platformele şi aplicaţiile disponibile, se confruntă cu o serie de contraargumente legate de necesitatea de a administra traficul pentru a asigura eficacitatea şi sustenabilitatea reţelelor.
“Principiul neutralităţii internetului nu a fost consacrat prin legislaţie decât în Olanda, unde s-a făcut, de fapt, o reglementare a condiţiilor în care se poate interveni pentru prioritizarea traficului, astfel încât acestea să nu ia dimensiuni abuzive. Dar în condiţiile în care studiile arată că în următorii cinci ani, traficul în reţelele de internet va creşte de cinci ori, nu poate fi ocolită, nici în Europa, nici în România, întrebarea: care este cea mai bună modalitate prin care se poate asigura în continuare accesul liber şi egal la internet? Am vrut să aflăm cu cât mai mare exactitate care este situaţia din România privind acest subiect, analizând în acelaşi timp practici din alte state europene şi puncte de vedere cât mai diverse, care să ne asigure o abordare obiectivă în viitor”, a declarat în deschiderea dezbaterii preşedintele ANCOM, Cătălin Marinescu.
Evenimentul a provocat un schimb de păreri pe tema implicaţiilor pe care neutralitatea internetului le are asupra drepturilor utilizatorilor, dar şi a drepturilor fundamentale ale omului, precum dreptul la liberă exprimare şi la viaţă privată. Au fost aduse în discuţie şi metode concrete de reglementare, dar și practici efective de gestionare a traficului. Una dintre principalele concluzii ale dezbaterii a fost că, la acest moment, deşi apar ocazional motive de îngrijorare, nu se justifică o reglementare la nivel european a neutralităţii internetului, ci o intervenţie diferită de la stat la stat, proporţională cu situaţiile identificate în fiecare piaţă naţională. Transparenţa s-a distins ca remediu primordial la problemele legate de neutralitatea internetului, însă este necesară o implementare corectă a acesteia şi condiţii de concurenţă în piaţă, pentru ca utilizatorii să îşi poată schimba furnizorul dacă acesta aplică restricţii.
Prezent la eveniment, Ministrul Comunicaţiilor şi Societăţii Informaţionale, Dan Nica, şi-a exprimat determinarea de a folosi toate instrumentele la dispoziţia guvernului pentru a stimula creşterea accesului la internet în România, spunând că obiectivul tuturor factorilor de decizie ar trebui să fie asigurarea accesului liber la orice site, în condiţii de securitate, la viteze mari şi preţuri competitive. El a anunţat cu această ocazie şi intenţia ministerului pe care îl conduce de a lansa noi servicii de e-guvernare, printre care şi un sistem electronic pentru rambursarea TVA.
În continuare, discuţiile s-au derulat în jurul nevoii de protecţie şi libertate de alegere a utilizatorilor finali, subliniindu-se faptul că aceştia sunt cei care, prin consum şi cerere, stimulează dezvoltarea tehnologică şi că o piaţă liberă, competitivă şi transparentă, este esenţială pentru un internet deschis şi neutru.
Furnizorii de servicii şi reţele prezenţi la eveniment au susţinut că mecanismele concurenţei combinate cu transparenţa condiţiilor de furnizare a serviciilor sunt suficiente pentru a asigura neutralitatea internetului. Ei afirmă că unele practici de management al traficului sunt necesare pentru a gestiona problemele legate de congestie şi pentru a asigura calitatea serviciului de acces la internet. De asemenea, astfel de practici sunt necesare pentru utilizarea optimă a reţelei, mai ales în contextul în care sunt necesare din ce în ce mai multe investiţii pentru dezvoltarea şi mărirea capacităţii acesteia.
Reprezentanţii societăţii civile şi-au arătat susţinerea faţă de un internet liber şi deschis, dar şi îngrijorarea cu privire la posibilele abuzuri care pot apărea atunci când furnizorii de servicii de acces la internet ajung în situaţia de a analiza şi decide, pentru orice motive, asupra conţinutului accesat prin reţelele pe care le operează. Ei au arătat că asemenea practici pot aduce încălcări ale drepturilor fundamentale ale omului, cum sunt dreptul la libera exprimare şi dreptul la viaţă privată. Punctul de vedere susţinut de reprezentanţii organizaţiilor care protejează drepturile civile prezenţi la dezbatere a fost că rolul furnizorilor de servicii trebuie să fie exclusiv cel de furnizare a accesului tehnic, fără niciun rol în conţinut şi că este nevoie de legislaţie suplimentară în România pentru a păstra libertatea de astăzi a internetului.
Dinspre unul din organismele care protejează drepturile deţinătorilor de drepturi de autor din industria muzicală s-a prezentat un punct de vedere asemănător, de susţinere a neutralităţii internetului, dar în condiţiile legii şi a respectării drepturilor de autor.
Punctele de vedere ale autorităţilor de reglementare europene prezente (Olanda, Norvegia şi Suedia) au avut în comun faptul că toate promovează principiul neutralităţii internetului, fiind gata de a interveni şi utiliza toate instrumentele pentru a proteja acestuia și a drepturilor utilizatorilor. Deşi în prezent în Uniunea Europeană, majoritatea traficului este de tip peer-to-peer, experienţa recentă din Statele Unite şi din unele state nordice din UE arată că această tendinţă se poate schimba în următorii ani, în favoarea traficului de tip video streaming. Prin urmare, gestionarea traficului de tip peer-to-peer în prezent poate reprezenta doar o soluţie temporară la problema creşterii traficului care determină congestii în reţea.
O problemă încă nerezolvată care a reieşit din discuţii este cea a nevoii continue de investiţii în infrastructură în contextul creşterii traficului. Cine trebuie să contribuie la finanţarea acestor investiţii? Este corect ca investiţiile realizate de operatori să se regăsească în preţul final, mai ridicat, al serviciilor de acces la internet, pe care urmează să îl plătească utilizatorii finali?
„Din dezbaterea de astăzi s-au desprins trei mari puncte de vedere corespunzătoare celor trei mari grupuri interesate de subiectul neutralităţii internetului: furnizorii de conţinut susţin fără rezerve neutralitatea internetului şi depind de reţea pentru a-şi putea defăşura activitatea şi a-şi furniza serviciile către consumatori, reprezentanţii utilizatorilor susţin neutralitatea completă a reţelelor şi cer ca aceasta să fie reglementată ferm, iar furnizorii serviciilor de acces la internet nu se opun principiului neutralităţii internetului, dar se confruntă cu necesităţi obiective în contextul creşterii presiunii asupra reţelelor pe care le operează,” a fost concluzia preşedintelui ANCOM, Cătălin Marinescu, care a invitat pe cei prezenţi să continue dezbaterea în cadrul unui grup de lucru pe această temă, condus de ANCOM.
Prezentările susţinute la eveniment pot fi consultate pe pagina de internet a ANCOM aici.
.jpg)
top